Fictitious Nonfiction
08.09. – 30.10.2022
Fictitious Nonfiction sau Ficțiunea nonficțiunii prezintă patru grupaje tematice de filme documentare și de ficțiune realizate în perioada 1913-1940, curatoriate de Călin Boto și adaptate sonor de artiștii Dan Michiu, Irinel Anghel, Andrei Raicu și Mihaela Vasiliu. Proiectul continuă demersul de reactivare a arhivei românești de film mut și fără sunet* și de susținere a scenei contemporane de muzică experimentală de pe la noi.
Cu sprijinul Arhivei Naționale de Filme, șase scurtmetraje incluse în program au fost digitalizate pentru prima oară, de asemenea, a fost remasterizat filmul de ficțiune „Ecaterina Teodoroiu” (1931).
În perioada 8-29 septembrie 2022, împreună cu Rezidența9, au fost organizate patru evenimente de proiecție de film în aer liber cu muzică live, în cartierul Icoanei, str. I.L. Caragiale 32, București.
Proiecțiile au fost urmate de discuții, în jurul filmelor selectate, cu invitați: Flavia Dima (critic de film), Valentin-Veron Toma (antropolog, cercetător științific), David Schwartz (regizor de teatru), Adrian Cioflâncă (istoric și cineast). Moderator: Călin Boto. Înregistrările video ale discuțiilor sunt publicate pe paginile selecțiilor aferente.
Călin Boto este critic de film și curator, în definitiv șomer. A participat la ateliere internaționale de critică de film în Varșovia, Palić, Sarajevo și Locarno (2018-2021) ca mai apoi să primească Premiul „Ion Cantacuzino” pentru publicistică cinematografică din partea Uniunii Cineaștilor din România (2021). Face parte din redacția Films in Frame, FIPRESCI, comitetul de selecție al BIEFF, columniștii Revistei Arta și colaboratorii Revistei Film. Se ocupă de secțiunea retrospectivă a festivalului ART200. De-a lungul ultimului an a curatoriat selecții de cinema românesc mut pentru proiectele intermedia ale asociației Image and Sound („Short Sounds”, „Ficțiuni sonore”, „Fictitious Nonfiction”), precum și o parte a expoziției „Aici.Acum” (Rezidența9). Radu Jude (sau vreun PR de-al lui) l-a numit „privighetoarea de aur a criticii de film din România.”
Anul trecut am împărțit cinemaul mut românesc* pe din două proiecte, două evidențe, de fapt două comodități: documentar și ficțiune, Short Sounds și Ficțiuni sonore. Nimic mai simplu, deși a fost dificil tocmai pentru că niște imagini care trăiesc prin literele moarte ale cărților de istorie, așadar departe de ecrane, au multe de arătat.
Fictitious Nonfiction, proiectul de acum, a început cu mult înainte să ne dăm seama, poate pe când ne mira finalul primului lungmetraj românesc de ficțiune – Independența României (1912) – tocmai prin cele două minute de filmare documentară a paradei de 10 mai din 1912. La fel și imaginile medicale, de microscop, strecurate în melodrama transilvană a lui Jenő Janovics, Din grozăviile lumii (1920). Dintr-o vizionare într-alta am ajuns să cercetăm un delasineînțeles al istoriei cinemaului timpuriu, acea neclaritate dintre ficțiune și documentar: dintre încadrarea și înscenarea faptului, dintre ce vede și ce vrea să vadă camera de filmat. Astfel au prins contur patru calupuri tematice foarte diferite între ele, compuse din unele scurtmetraje fățiș fidele conceptului curatorial și întregite de altele mai degrabă lăturalnice acestuia, însă centrale ideii, „poveștii”. Căci și noi – fie curatori, fie compozitori – spunem povești folosindu-ne de asemenea ready-made-uri cinematografice venite de departe; în fapt, inevitabila ficțiune nu stă doar în ce a vrut camera să vadă, ci și în ce vrem noi să fi văzut la vremea ei. Sau să fi auzit.
Favoriți? Fiecare dintre filmele redescoperite se simte ca o mică izbândă, însă aș spune că mă entuziasmează nemărginit gândul că nicio presupusă istorie a cinemaului românesc de nonficțiune nu se va putea scrie în lipsa numelor lui Dem. Paulian și Gustav Wagner. Și că am dat peste ceva improbabil, nesperat, un film-portret de dinaintea Primului Război Mondial, cu colonelul August von Spiess scrutând vecia. „Sincer acum, tu ai auzit ceva mai stupid decât ce se predă în școlile de film, cum c-ar trebui să le spui oamenilor să nu privească spre cameră?” Și că vom mai da.
Filmele incluse în program, însoțite de compozițiile sonore realizate de artiștii invitați, pot fi vizionate gratuit până la 30 octombrie 2022 accesând paginile corespunzătoare de mai jos.
*Cum destul de multe filme realizate între 1930 și 1945 și-au pierdut banda sonoră între timp, fiind astfel dificil de distribuit în retrospectivele puținilor noștri colegi, ne-am luat libertatea, acum și de-a lungul tuturor proiectelor, să le includem și pe acestea în cauză. Cât despre naționalitate, oricât de impropriu, numim cinema românesc toate filmele realizate pe teritoriul României contemporane, inclusiv acelea transilvane. Asemenea simplificări au ca unic atuu suplețea textelor din online.
Coordonator proiect: Elena Dobîndă & Emilian Mărgărit. Asistent proiect: Ionuț Tudor. Curator de film & moderator: Călin Boto. Curator sonor: Elena Dobîndă. Traducere texte curatoriale: Cezar Popa. Procesare filme & subtitrare: PRISMA Film. Media web application: Studio Black & Field (Ioan Ovidiu Cernei). Identitate vizuală: Daniel & Andrew. Comunicare: Elena Dobîndă. Foto & video: Petre Fall.
Organizator: Image and Sound. Parteneri: Rezidența9 (prin Fundația9), Arhiva Națională de Filme, PRISMA Film.
Parteneri media: Telekom Electronic Beats, Revista Zeppelin, Radio România Cultural, IQads, Cinefilia, FILM MENU, Films in Frame.
Proiect cultural co-finanţat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Proiect co-finanțat de Primăria Municipiului București prin ARCUB în cadrul Programului București afectiv 2022. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Primăriei Municipiului București sau ARCUB. Pentru informații detaliate despre programul de finanțare ARCUB, puteți accesa www.arcub.ro
Proiect cultural realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Cineaștilor din România.
