Ficțiuni Sonore
15.10.2021 – 15.10.2022
Cinci filme de lungmetraj și mediumetraj de ficțiune, plus o selecție de comedii scurte din arhiva românească de film mut și fără sunet*, realizate între anii 1912-1948 și re/interpretate sonor de compozitori și muzicieni contemporani din România: Iancu Dumitrescu, Micleușanu M., Ana Teodora Popa, Irinel Anghel, Makunouchi Bento, Sillyconductor, Abator Industries. Curator de film: Călin Boto.
Cu sprijinul Arhivei Naționale de Filme, două dintre filmele incluse în program au fost digitalizate pentru prima oară, fapt care merită o atenție aparte și o punere în context, Călin Boto pregătind o serie de discuții online cu critici și istorici de film ce s-au desfășurat între 8-14 noiembrie, 2021.
*printre filmele incluse se numără și câteva realizate ulterior apariției sunetului în România, însă ale căror benzi sonore au fost pierdute de-a lungul timpului sau nu au fost produse niciodată
Călin Boto este critic de film și curator, în definitiv șomer. A participat la ateliere internaționale de critică de film în Varșovia, Palić, Sarajevo și Locarno (2018-2021) ca mai apoi să primească Premiul „Ion Cantacuzino” pentru publicistică cinematografică din partea Uniunii Cineaștilor din România (2021). Face parte din redacția Films in Frame, FIPRESCI, comitetul de selecție al BIEFF, columniștii Revistei Arta și colaboratorii Revistei Film. Se ocupă de secțiunea retrospectivă a festivalului ART200. De-a lungul ultimului an a curatoriat selecții de cinema românesc mut pentru proiectele intermedia ale asociației Image and Sound („Short Sounds”, „Ficțiuni sonore”, „Fictitious Nonfiction”), precum și o parte a expoziției „Aici.Acum” (Rezidența9). Radu Jude (sau vreun PR de-al lui) l-a numit „privighetoarea de aur a criticii de film din România.”
În punctul ăsta, Arhiva Națională de Film ni se pare nemărginită. Ce-a început hotărât ca un proiect dedicat supranarativizării sonore a cinemaului mut românesc și-a cerut drepturile în scurt timp, prelungindu-se la acele filme păstrate în lipsa sunetului. Însă cu gândul am ajuns mult mai departe; pentru altcândva.
Firește, nu ne-am debarasat de cinemaul mut. Calupul de scurtmetraje aduce laolaltă trei comedii abrupte, două din perioada autohtonă mută – Lache în harem (1927), respectiv Gogulică CFR (1930), alături de Năzbâtiile lui Haplea (1948), văduvit de sunet în copia de lucru ce s-a păstrat. Lache, Gogulică și Haplea sunt, pe rând, Charlot de Dâmbovița – bărbați de-o stângăcie emfatică dar suplă și-o iuțeală șmecherească, puși să patineze pe timpuri noi.
Dincolo de clasicii ani ’20, de unde vin două din cele trei comedii abrupte, ne-am dus mai departe în perioada-i timpurie, cea dinaintea Primului Război Mondial și-un pic după, anume la Independența României (r. Grigore Brezeanu, 1912), iar mai încolo la așa-zisele mediumetraje transilvane, cunoscute îndeobște ca parte din povestea factotumului clujean Jenő Janovics. Altfel spus, filme timpurii din care ne-a rămas puțin de văzut și mult ne înțeles. Mai în glumă, mai în serios, Ion Cantacuzino le compara cu preistoria.
Revenind la filmele rămase fără sunet, nu-i întâmplător că ce-a făcut din ele fără drept de apel perdante ale istoriei s-a dovedit a fi pentru noi cel mai stimulant aspect al întregului proiect. O noapte de pomină (1939), păstrează doar două momente sonorizate, fiecare de câte nouă minute. Restul acestei duioase comedii despre un funcționar ce-și risipește economiile de-o viață sub urgența unei nopți de hedonism se lasă ghicit, întregit, ori, cu puțin tupeu, deturnat. Cel de-al doilea, Cetatea fermecată (1945), a fost abandonat de către realizatorul lui, Marin Iorda, înainte de a intra la montaj. Dacă ne place să spunem că oferim o nouă viață tuturor acestor filme, când vine vorba de Cetatea fermecată (1945), care n-a trăit cu adevărat, deci n-ar fi putut muri cu adevărat, am zice că venim cu un prim suflu. (Călin Boto)
Puteți afla mai multe despre program și filme accesând paginile corespunzătoare de mai jos.
Pentru a susține proiectele asociației click – aici (PayPal).
Curator proiect: Elena Dobîndă. Coordonator proiect: Emilian Mărgărit. Asistent proiect: Ionuț Tudor. Curator de film & moderator: Călin Boto. Traducere texte curatoriale: Cezar Popa. Procesare filme & subtitrare: PRISMA Film (traducere de Daniel Sebin, sincronizare de Daria Turbăceanu, coordonare tehnică de Cosmin Tița). Media web application development: Studio Black & Field (Ioan Ovidiu Cernei). Identitate vizuală: Bogdan Ceaușescu. Comunicare: Elena Dobîndă.
Organizator: Image and Sound.
Parteneri: Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar București, Arhiva Națională de Filme, PRISMA Film, Studio Black & Field.
Parteneri media: Cinema ARTA, Revista Zeppelin, FILM MENU, Films in Frame, Telekom Electronic Beats, Revista ARTA, Aarc – All About Romanian Cinema.
Proiect cultural co-finanţat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.