Ficțiuni Sonore

Din grozăviile lumii (1920)
04.11.2021

Credite foto: Arhiva Națională de Filme

film mut, melodramă, durată: 43 minute
muzică: Ana Teodora Popa

Regie: Jenő Janovics
Scenariu: Prof. Constantin Levaditi, Eugen Gyalui
Imagine: Laszlo Fekete
Actori: Mihaly Fekete, Lili Poor, Gyula Nagy
Producător: Transsylvania (Cluj)

Din groazele lumei – cât de percutant putea fi titlul românesc al melodramei lui Jenő Janovics la momentul lansării! O mare parte din forța asta s-a pierdut în noua traducere, care a înlocuit groazele cu grozăviile. În fine, groaza cu pricina e sifilisul, „boala socială” a anilor ’20, la conștientizarea și prevenția căreia și cinemaul a pus umărul; Mihály Fekete (Bătrânul infanterist și fiul său, husarul), în speță, a abordat subiectul în Contagiunea, filmu-i din 1919, ca un an mai târziu să-l joace pe Pierre Sylvain, protagonistul filmului lui Janovics, produs tot de Fabrica de Film Transylvania și scris cu participarea aceluiași Gyalui Jenő. Personajul lui Mihály e un bărbat întreținut, cum ar veni, soțul faimoasei actrițe Doria Sylvain; și amantul Shivei, actriță minoră care-i pasează boala. De aici, dilema domnului Sylvain, atent ghidat de un amic doctor, va fi cum – ori dacă – își va anunța nevasta. E un mare moment de cinema în filmul lui Janovics, anume acela-n care celui atins de sifilis i se face un tur de-a lungul clinicii unde pacienții sunt tratați; o adevărată lecție de popularizare a medicinei, însă mai ales o plimbare prin casa groazei. După o ocheadă prin lentilele microscopului, doctorul trece la chipurile bolii; șașe la număr, dintre care cinci săgetează cu privirea iar al șaselea-i orb. Spuneam la un moment dat că mă număr printre aceia care cred în magia peliculei; ei bine, faptul că timpul a zgâriat tocmai fotogramele momentelor cu pricina îmi plusează crezul.

Ana Teodora Popa (n. 1988, Iași) este artist sonor, compozitor și inginer de sunet. Activează în domeniul artelor spectacolului unde realizează atât muzică și sound design pentru spectacole, cât și pentru teatru radiofonic. A studiat la Ontario Institute of Audio Music Theatre. În 2013 a fost angajata la Teatrul Național din Iași unde a devenit, în scurt timp, coordonatorul Departamentului de Sunet și Video. A colaborat cu regizori importanți, precum Mihai Maniuțiu, Erwin Simsensohn, Octavian Jighirgiu. Proiectele personale se axează pe experiment în sunet, creații binaurale și explorarea unor metode inovatoare din punct de vedere tehnic. Și-a continuat munca de cercetare construind un microfon binaural, iar momentan creează lucrări binaurale, sound design și compune muzică. În 2018 a câștigat Premiul III în cadrul competiției internaționale Grand Prix Nova cu o piesa non-verbală, binaurală, creată folosind doar fișiere mono/stereo și o metoda de editare unică. A participat în 2019, ca rezident, în cadrul programului „Sonic Future Residencies”, iar în 2020 în cadrul proiectului de artă sonoră și poezie „POLYPHONIC ECHOES” (Asociația Jumătatea plină/ SemiSilent).

Înregistrarea discuției despre despre filmul transilvan, despre regizorii Mihaly Fekete și Jenő Janovics, purtate de Călin Boto cu Melinda Blos-Jáni și Zágoni Balint:

Melinda Blos-Jáni este lector universitar la Departamentul de Film, Fotografie și Media al Universității Sapientia. Printre interesele sale științifice se numără filmele domestice (home movies) și cele de amator, documentarele autobiografice, istoria cinemaului mut, filmele mute contemporane și genealogia media. Și-a susținut doctoratul în 2012 cu teza „Practici de domesticire ale filmului în context familial. O analiză antropologică”.

Zágoni Bálint este regizor și istoric de film. În 2009 preia directoratul festivalului Filmtettfeszt – Zilele Filmului Maghiar, de care se ocupă până-n prezent, iar din 2013 curatoriază Ziua Maghiară din cadrul Festivalului de Film Transilvania. Co-redactează cărțile „Studioul de filme din Cluj între 1913 – 1920, o istorie în imagini” (lb. maghiară, 2009) și „De la cortul de film la turnul de televiziune – capitole din istoria filmului și televiziunii maghiare din România” (lb. maghiară, 2021). Regizează mai multe documentare, printre care „Janovics Jenő, un Pathe maghiar” (2011), „Pe urmele Mânzului Șarg” (2016) și „Banul Bánk clujean, pierdut” (2021) și coordonează reconstituirile filmelor mute clujene „Contagiunea” (r. Mihály Fekete, 1918) și „În țara cnutului” (r. Mihály Fekete, 1918).