Translating America

Suprematismul american. Reprezentarea politicului în practicile avangardei culturale
12.09.2021

Credite foto: Mark Rothko, Untitled, 1962

Suprematismul american e o propunere contrafactuală teoretică, dintr-o perspectivă a istoriei ficționale a artei, de identificare a unui imaginar (?) fenomen cultural dezvoltat prin intermediul politicilor culturale americane din secolul trecut.

Acest tip de identificare critică pune într-o comparație ideologică caracteristicile istorice ale suprematismului rusesc în raport cu denunțarea tendințelor idealului supremației culturale a americanilor. Astfel, luându-se drept reper istoric documentarea lui Serge Guilbaut despre dezvoltarea opozițională a avangardei americane în raport cu pierderile culturale europene, sunt consemnate forme ale reflexului propagandei culturale americane, focalizate în jurul glorificării unui nou individualism care promova valorile liberalismului (capitalist) american în raport cu totalitarismul sovietic. În mod paradoxal, însă justificat ideologic, această independență a individualității creative a fost folosită ca pretext al unei lupte în direcția globalizării idealurilor politice expansioniste americane în raport cu pericolul internaționalizării autoritarismului sovietic. În manifestarea artistică, expresia „eroică” a individualității a devenit actul suprem de poziționare politică care fundamentează suprematismul american.  

Cătălin Gheorghe este conferențiar universitar, teoretician, curator și editor. Predă cursuri de Teorii și practici ale criticii de artă, Management cultural și curatorial, Estetica artelor vizuale, Studii vizuale aplicative și Teorii și practici ale cercetării artistice la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași. Este editor al seriei de publicații Vector – cercetare critică în context și curator al platformei educaționale de cercetare critică și producție artistică Vector – studio de practici și dezbateri artistice. A publicat cartea ”Condiția critică. Studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică” (Editura Institutul European, Iaşi, 2010) și a (co)editat cărțile “After the educational turn” (2017), “Post-photography” (2015), “Critical Theories and Creative Practices of Research” (2014), “Exhibition the „Former East”: Identity Politics and Curatorial Practices after 1989” (2013), “Exhibition as [micro]city” (2011).