Translating America

Estetica analitică: nominalism, teorie instituțională, funcționalism revizitat
19.09.2021

Credite foto: Marcel Duchamp, Porte-bouteilles (The Bottle Rack), 1914

Dacă pragmatismul rămâne filosofia americană par excellence, nu e mai puțin adevărat faptul că estetica analitică reprezintă metoda filosofică de abordare a fenomenului artistic în care cercetătorii americani au excelat în cea de-a doua jumătate a secolului XX.

Cheia prezentării mele e furnizată de evidențierea unor maniere diferite de a înțelege, a fructifica sau a critica metafora wittgensteiniană a asemănărilor de familie, în tentativa de a da seamă de sfera tot mai rezistentă la conceptualizare a lumii artei moderne. De la un antiesenţialism declarat (Weitz) şi o înţelegere strict contextuală a operelor de artă (am în vedere faimoasa propunere a lui Goodman de a înlocui, pur şi simplu, întrebarea „Ce este arta?” cu întrebarea „Când este artă?”), vom vedea cum se configurează diferite maniere de a ne raporta la fenomenul artistic, unele vehiculând un intuiționism problematic (Kennick), altele oferind o alternativă inedită de înțelegere a artei, altoită pe mai sus invocatul pragmatism american (Dickie şi teoria instituțională a artei), în timp ce altele avansează versiuni upgradate de funcţionalism estetic, precum este cazul de referință al esteticii lui Danto, ilustrând întâlnirea implicită, la prima vedere improbabilă, a filosofiei analitice cu istoricismul şi abordarea de factură hermeneutică a operelor de artă.

Cristian Iftode este conferențiar univ. dr. la Facultatea de Filosofie, Universitatea din București, specializat în filosofie greacă antică, etică, estetică, precum şi filosofie contemporană, cu un interes special pentru Michel Foucault. Cursurile şi seminariile sale acoperă numeroase problematici, printre care, mai recent, etică şi negociere interculturală, perspective filosofice asupra modernismului, antimodernismului, postmodernismului, precum şi privind relaţia dintre ştiinţele umaniste, filosofie şi viaţa practică. Este prezent prin conferințe publice și articole în reviste generaliste cu analize filosofice ale problemelor prezentului, dar și cu articole dedicate artelor contemporane (Dilema veche, Revista ARTA, Scena9). A publicat „Metafora și discursul metafizic” (Antet, 2002), a colaborat la realizarea volumului colectiv „Pentru ce istoria filosofiei?” (Paideia, 2003), este coautor al lucrării „Aristotel. Program filosofic și prelungiri doctrinare” (Ed. Universitații din București, 2006), de asemenea, a publicat volumele „Filosofia ca un mod de viață: Sursele autenticităţii” (Paralela 45, 2010) și „Aristotel: Problema analogiei şi filosofia donaţiei” (Ed. Universitații din București, 2015). În 2017 a editat, împreună cu Cristina Voinea, volumul colectiv „Critică, marginalitate, cinism” (Ed. Universitații din București). În 2021 publică cartea „Viața bună. O introducere în etică” la Editura Trei, București.